Aproape jumătate din populația lumii încă mai crede în vrăjitorie

A trecut de mult vremea arderii vrăjitoarelor pe rug, totuși, în ciuda incursiunilor făcute de viziunea științifică asupra lumii începând din Evul Mediu, un nou studiu dezvăluie că peste 40% dintre oameni își păstrează credința în vrăjitorie.

În timp ce prevalența acestor superstiții învechite variază foarte mult între țări, cercetătorii identifică mai mulți factori culturali, politici și economici care par să încurajeze astfel de credințe.

• Buget record, pregătit de Guvernul Japoniei pentru anul 2025
• Vulturul pleșuv a fost desemnat pasărea națională a Statelor Unite ale Americii

Răspunsurile a peste 140.000 de persoane din 95 de țări și teritorii au fost compilate într-un singur set de date masiv, permițându-le autorilor studiului să picteze o imagine amplă despre credința în vrăjitorie din întreaga lume.

Credința în vrăjitorie, încă foarte răspândită în lume

În total, 43% dintre participanți au fost de acord cu afirmația potrivit căreia „anumiți oameni pot arunca blesteme sau face vrăji care fac să i se întâmple lucruri rele cuiva”.

„Un calcul simplu bazat pe datele privind populația adultă dă un rezultat de aproape un miliard de credincioși în vrăjitorie doar în cele 95 de țări din eșantion, cu siguranță o numărare insuficientă din cauza sensibilității întrebării, cel puțin pentru unii respondenți”, scriu cercetătorii.

Cu toate acestea, oamenii de știință continuă să explice că, în timp ce unele țări sunt un focar de credințe în vrăjitorie, altele găzduiesc o populație mai rațională.

De ce mai cred oamenii în vrăjitoare?

De exemplu, în timp ce doar 9% dintre suedezi au spus că vrăjitoria este credibilă, 90% dintre oamenii din Tunisia au recunoscut că cred în vrăjitoare, arată IFL Science.

În loc să respingă pur și simplu aceste convingeri pe motiv că sunt neîntemeiate, autorii studiului încearcă să clarifice și să înțeleagă funcția socială a credinței în vrăjitorie.

„De-a lungul veacurilor, scopul cel mai evident al credinței în vrăjitorie a fost de a oferi o explicație finală pentru evenimentele nefericite din viața oamenilor și, astfel, de a ajuta la depășirea lor”, explică cercetătorii.

În consecință, ei constată că astfel de convingeri sunt „corelate cu expunerea la anumite șocuri, cum ar fi seceta agricolă și șomajul”. Cercetătorii mai spun că conceptul de vrăjitorie ajută la „menținerea ordinii și a coeziunii în absența unor mecanisme eficiente de guvernare” și, prin urmare, este „mai răspândit în țările cu instituții slabe”.

În același timp, ei observă că „aceste funcții potențiale sau beneficii, probabil, au un cost mare de distrugere a țesutului social, contribuind la anxietate și stagnare economică”.

Cum pot fi convinși oamenii să renunțe la credința în vrăjitorie?

Analizând diferite abordări pentru combaterea acestor daune, autorii studiului spun că simpla încercare de a-i educa pe oameni despre falsitatea vrăjitoriei ar putea avea consecințe neplăcute neprevăzute. De exemplu, ei observă că, deși o persoană ar putea înțelege pe deplin că bolile sunt cauzate de mușcăturile de țânțari, aceeași persoană încă i-ar putea atribui vrăjitoriei șansele de a fi mușcată.

În mod similar, cercetătorii avertizează împotriva interzicerii unor astfel de credințe, deoarece acest lucru ar putea spori temerile ca vrăjitoarele să fie „eliberate” și protejate de noile legi.

Cea mai bună abordare, potrivit autorilor studiului, este, prin urmare, să se concentreze pe construirea de instituții sociale care să ofere o siguranță mai mare, protejându-i pe oameni de dezastrele fizice și economice și reducând astfel nevoia pentru credința în vrăjitorie ca strategie de coping.

Studiul este publicat în jurnalul PLOS ONE.

Vă recomandăm să citiți și:

Antonio Vivaldi, preotul roșu, muzicianul anotimpurilor, iubitul viorii și al Anei

Orașul din India care ascunde aur în canalizările sale murdare

Emil Cioran avea „o locuință de o modestie extraordinară”, a povestit nepotul marelui filosof

Faimoasa comoară a Europei la care Michelangelo a folosit Raportul de Aur. La inaugurarea ei, artistul a fost acuzat de obscenităţi